EXCEL 2007
Soft educational AEL: Microsoft Excel
http://www.competentedigitale.ro/excel/aplicatii.php |
|---|
File Details
- 5.71 MB
- RAR Archive (application/x-rar)
Formulele şi funcţiile
|
|---|
- sunt oferite de programul Excel pentru efectuarea de calcule folosind conţinutul unor celule dintr-o foaie de calcul sau din mai multe foi de calcul în conformitate cu proiectarea şi cerinţele aplicaţiei.
Definiţie.
Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante şi/sau referiri de celule), operatori matematici (aritmetici şi relaţionali) şi funcţii; formula este precedată de semnul “=”; funcţia este o formulă complexă predefinită identificată printr-un nume şi conţine între paranteze o listă de argumente ce reprezintă o expresie.
Formulele sunt utilizate pentru a automatiza calcularea unor date prezente într-o foaie de calcul.
1. Formula începe cu =
2. Într-o formulă apar:
a) operatori matematici: + pentru adunare;
1. Formula începe cu =
2. Într-o formulă apar:
a) operatori matematici: + pentru adunare;
- pentru diferenţă;
* pentru produs;
/ pentru împărţire ;
^ pentru exponenţial.
b) adresele celulelor care conţin datele implicate în calculi. Aceste adrese se pot tasta, sau se obţin automat la click cu mouse-ul pe celula respectivă.
c) paranteze rotunde pentru a controla ordinea operaţiilor, este nevoie de paranteze. Se utilizează numai paranteze ( ). Se pot deschide oricît de multe paranteze, cu condiţia ca ele sa să se închidă la un moment dat
3. Formula se finalizează cu tastarea butonului Enter.
3. Formula se finalizează cu tastarea butonului Enter.
Procesorul de tabele Excel include un număr mare de funcţii predefinite (232), dar oferă şi posibilitatea ca utilizatorul sa-şi defineasca propriile funcţii, potrivit cerinţelor de exploatare a aplicaţiilor.
Funcţiile Excel permit efectuarea de calcule şi prelucrări diverse, de la cele mai simple pînă la cele mai complexe.
O referinţă identifică o celulă sau o zona de celule într-o foaie de lucru şi comunică programului de calcul tabelar Microsoft Excel unde să caute valorile sau datele pe care intenţionaţi să le utilizaţi într-o formulă.
Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă, a unei celule
în formule sau funcţii
O referinţă identifică o celulă sau o zona de celule într-o foaie de lucru şi comunică programului de calcul tabelar Microsoft Excel unde să caute valorile sau datele pe care intenţionaţi să le utilizaţi într-o formulă.
Folosind referinţe :
- este posibil să utilizaţi date conţinute în părţi diferite ale unei foi de lucru într-o singură formulă sau să utilizaţi valoarea dintr-o celulă în mai multe formule.
- este posibil să faceţi referire la celule din alte foi din acelaşi registru de lucru şi la alte registre de lucru. Referinţele la celule din alte registre de lucru se numesc legături.
Referinţa relativă
Într-o formulă, o referinţă relativă la celulă, cum ar fi Al, se bazează pe poziţia relativă a celulei care conţine formula faţă de celula la care se face referire. Dacă poziţia celulei care conţine formula se modifică, se modifică şi referinţa. Dacă se copiază formula de-a lungul rândurilor sau pe coloane, referinţa se ajustează automat. Implicit, formulele noi utilizează referinţe relative.
Se poate observa că referinţele nu sunt legate de anumite celule fixe ale foii, ci ele au fost translatate. Astfel, şi rezultatul formulei s-a schimbat, în funcţie de noile referinţe ale celulelor implicate în formulă. Acest tip de referinţă este denumit referinţă relativă.
Referinţă absolută
Dacă se doreşte păstrarea rezultatului prin copierea sa într-o altă celulă, atunci în faţa literei corespunzătoare coloanei şi în faţa cifrei corespunzătoare liniei se introduce simbolul $, formula introdusă având următorul aspect: =($C$2*$D$2)/2, în exemplul dat în imaginea de mai jos. Prin copierea formulei în celula alăturată, E6, se observă că s-a păstrat rezultatul deoarece şi formula s-a păstrat nemodificată. În acest caz, s-a folosit referinţa absolută, adică formula copiată referenţiază, fără nici o translatare, celulele originale. Astfel, dacă în faţa literei celulei şi în faţa numărului celulei se plasează simbolul $, (sau se acţionează tasta F4), referenţierile utilizate devin deci absolute.
Referinţa mixtă
Referinţa mixtă
O referinţă mixtă are fie o coloană absolută şi un rând relativ, fie un rând absolut şi o coloana relativă. O referinţă coloană absolută ia forma $A1, $B1 şi aşa mai departe. O referinţă rând absolutia forma A$l, B$l şi aşa mai departe. Dacă poziţia celulei care conţine formula se modifică, referinţa relativă se modifică, iar referinţa absolută nu se modifică. Dacă se copiază formula de-a lungul rândurilor sau pe coloane, referinţa relativă se ajustează automat, iar referinţa absolută nu se ajustează.
În exemplul următor, la primul factor a fost utilizată referenţierea absolută a coloanei A şi referenţierea relativă a liniei 2; la cel de-al doilea factor a fost utilizată referenţierea relativă a coloanei B şi cea absolută a liniei 1. În final, formula este: =$A2*B$1. Prin selectarea diferitelor celule se va observa că, coloana A şi linia 1 rămân neschimbate, deoarece s-a folosit referinţa absolută, iar linia primului factor şi coloana celui de-al doilea se schimbă deoarece s-a folosit referinţa relativă.
Ca în celula B2, prin copierea relativă a formulei iniţiale, se obţin valorile ca în imaginea de mai jos: